Tradiții
- Acasă
- Tradiții
TRADIȚII ȘI OBICEIURI ÎN STRAJA
Îmbrățișează bogata moștenire culturală a Stațiunii Straja și fii parte din tradițiile autentice transmise din generație în generație. Experimentează evenimente și sărbători locale care aduc comunitatea împreună într-un spirit de bucurie și unitate.
Drumul Crucii
Staţiunea turistică Straja mai este de asemenea cunoscută şi datorită procesiunii „Drumul Crucii”, organizată în Vinerea Mare a Sărbătorilor Pascale, pe distanţa dintre Cimitirul Eroilor şi Schitul Straja.
Din anul 2000 se reface drumul parcurs de Mântuitorul Isus Hristos, cu cele 14 popasuri, pe un traseu de 10 km. La fiecare dintre acestea există câte un basorelief care simbolizează scena respectivei opriri făcute de Mântuitor în drumul Său către muntele Golgota. La fiecare basorelief soborul de preoţi care participă la procesiune se opreşte pentru a se ruga, citind din Cartea Sfântă cele 12 Evanghelii. An de an, circa 4000 de persoane şi 20 de preoţi participă la procesiunea Drumului Crucii din Straja, ducând pe umeri o cruce în mărime naturală, sculptată cu imagini reprezentând cele 14 popasuri, având încastrată în ea o bucată din lemnul sfânt al crucii purtate de Hristos. Crucea are o greutate de 100 de kilograme, 4,40 m lungime şi 2,20 m lăţime; ea străjuieşte altarul Schitului timp de un an de zile, apoi – anul următor, tot în Vinerea Mare – este coborâtă la Cimitirul Eroilor pentru a fi apoi readusă la Straja.
Nedeia Sânzienelor
În staţiunea Straja are loc, în fiecare an, la data de 24 iunie, Nedeia Sânzienelor, sărbătoare legată de cultul recoltei, al vegetaţiei şi al fecundităţii. Se organizează astfel o nedeie câmpenească, una dintre cele mai frumoase datini păstrate, în mod autentic, în această zonă a ţării. Pe timpuri, localnicii din cătunele de munte ale Văii Jiului îşi dădeau întâlnire pe coama muntelui cu fraţii lor din Gorj.
Atracţia sărbătorii o reprezintă concursul de cai, în cadrul căruia călăreţii trebuie să poarte, în mod obligatoriu, straie populare româneşti autentice, specifice zonei din care provine. Conform unei tradiţii de sute de ani, flăcăii din cătunele de munte, proprietari de turme de oi, se întrec pe un traseu greoi, în munţi, călare pe cei mai de seamă armăsari, marea lor majoritate făcând faţă cu brio provocărilor impuse de traseu.
Măsuratul oilor
În fiecare an, în jurul sărbătorii Împăraţilor Constantin şi Elena, oile ies la munte, marcând astfel începutul păşunatului în comun. La micuţa stână dinspre staţiunea Straja, în Lupeni, proprietarii de turme de oi se întâlnesc pentru măsuratul oilor. Reguli vechi de când lumea, păstrate cu grijă din generaţie în generaţie, sunt respectate cu sfinţenie de fiecare dată. Oile sunt tunse şi „vopsite” cu câte o pată de culoare pentru a-şi certifica astfel apartenenţa stăpânului. Gospodinele pregătesc bucate alese din care se vor înfrupta la munte nu numai ei şi ciobanii, ci şi toţi iubitorii de tradiţii invitaţi cu acest prilej la stână. Într-o atmosferă de sărbătoare, se măsoară laptele muls de la oi, stabilindu-se astfel rânduiala la ciobănit, la stână şi la brânză. Cantitatea de brânză care îi revine fiecărui proprietar de turmă este în funcţie de cantitatea de lapte măsurată de la oile proprii, acum văzându-se grija pe care au avut-o pentru hrana oilor şi pentru îmbunătăţirea rasei acestora.
Colindul Crailor
În fiecare an, în ajunul Crăciunului, are loc în Straja, la Complex Montana, Colindul Crailor. Acesta se desfăşoară sub forma unei scenete, care durează 25 de minute. Echipa este compusă din cel puţin 7 persoane, dar poate ajunge şi până la 30 de membri. Sunt personaje pozitive şi personaje negative, care se înfruntă şi întotdeauna binele învinge răul. Personajele pozitive sunt cei trei crai, denumite şi Gasparul – îmbrăcat în galben, Valtezarul – îmbrăcat în albastru şi Melfiorul – îmbrăcat în roz. Mai este Îngerul – de regulă un copil, pentru că semnifică puritatea. Personajul negativ este Irodul, care conduce alaiul şi cu care se „luptă” minute în şir craii. Există şi un soldat şi un preot sau doi. Pe lângă aceste personaje, ceata crailor mai conţine şi ciobani, numiţi în Valea Jiului „brunduşi”, după denumirea clopotelor pe care le poartă legate de centură, la spate.
